Profesori Ovidiu Bojor si Catrinel Perianu

 

 PLEDOARIE PENTRU VIAŢĂ LUNGĂ:

SANATATE PRIN SEMINŢE, LEGUME SI FRUCTE

OVIDIU BOJOR - DOCTOR ÎN FARMACIE, Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale

CATRINEL PERIANU - MEDIC GENERALIST

Editia aIII-a

Motto:

"Şi a zis Dumnezeu: «Iată vă dau vouă toate ierburile care au sămănţă în ele, de pe toată faţa pămăntului şi toţi pomii care au roade cu sămânţă în ele. Acestea să fie hrana voastră.»"

(Facerea 1, 29)

 

CĂTINA ALBĂ

HIPPOPHAE RHAMNOIDES L. (FAM. ELAEAGNACEAE)

La sfârşitul verii şi până toamna târziu, călătorul poate desluşi pe povârnişurile Văii Prahova, Teleajenului şi Trotuşului, pe dealurile Buzăului şi practic în tot lanţul subcarpatic, ba chiar şi în Deltă, ciorchinii portocalii ai Cătinei, arbust ţepos care are şi proprietatea de a fixa terenurile în pantă. Datorită valorii deosebite a fructelor, acestea au fâcut obiectul a numeroase cercetări originale româneşti şi străine, Cătina fiind totodată introdusă în cultură şi ameliorată în multe ţări (USA, Germania etc.)

PRINCIPALII CONSTITUENŢI

Fructele de Cătină albă conţin 80-85% apă, zaharuri, în special monozaharide (0,05-0,50%), acizi organici (1,5-4,1%), pectină (0,14-0,50%), polifenoli şi substanţe taninoase (1,80%), celuloză (0,90%), proteine (1,20%), ulei gras (8,0-12%), beta-caroten (3,5-10%), calciu (211,8 mg%), fosfor (194,4 mg%), magneziu (186,1 mg%), potasiu (165 mg%), sodiu — mult mai puţin (2,80 mg%), fier (13,84 mg%), vitamine liposolubile: A (până la 380 mg%), E (16 mg%), F (8 mg%), D (20 mg%); vitamine hidrosolubile, a căror cantitate variază în funcţie de perioada recoltării fructelor (între 360-2.500 mg%): C, P, K şi aproape toate vitaminele din complexul B.

Conţine 18 amino-acizi, dintre care majoritatea esenţiali.

Pe drept cuvânt, fructele proaspete şi produsele liofilizate din Cătină pot fi considerate adevărate suplimente nutriţionale, care conţin multivitamine, multiminerale şi substanţe probiotice.

Uleiul de Cătină albă conţine 8090%. acizi numeroşi graşi esenţiali dintre care: oleic, Iinoleic, linolenic (în seminţe), pantotenic, palmitoleic, heptadecanoic, erucic (în proporţie de 1-1.5, chiar până la 3%).

Mai conţine acizii: succinic, malic, maleic, ascorbic etc, alfa şi beta caroten, licopen, criptoxantină, zeaxantină, fitofluină, kantophilă etc.

Frunzele şi scoarţa de Cătină albă conţin cantităţi apreciabile de ritosteroli şi tocoferol.

Prin tehnologii speciale, cum este în ţara noastrâ, cea practicată de Hofigal, se pot obţine din Cătină produse care conţin în cantităţi mari substanţe active, cu o stabilitate bună.

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE

Fructele constituie în primul rând o polivitamină naturală, cu efecte în toate afecţiunile provocate de carenţa unor vitamine, dar şi cu recomandări deosebite pentru convalescenţi, în stări de slăbiciune, tonifiante pentru copii şi persoane în vârstă.

Mai ales în anotimpul rece, când sursele de vitamina C sunt mai reduse, ceaiul de Câtină este foarte bine venit, putând fi folosit în fiecare zi ca un ceai alimentar, aceasta datorită savoarei deosebite a fructelor, iar băut rece, în timpul verii, are un efect răcoritor evident, tăind setea datorită gustului acrişor.

Foarte importante sunt efectele pe care le imprimă flavonele asupra aparatului circulator.

Acestea măresc forţa de contracţie a miocardului, probabil datorită unei mai bune circulaţii coronariene şi îmbunătăţirii generale a metabolismului.

îndeosebi quercetina antreneazâ o vasoconstricţie şi o diminuare a permeabilităţii capilare, ceea ce explică efectele ei în tratarea maladiilor hemoragice, ca de ex. purpurele.

Vasoconstriţia este urmată de o vasodilatare la nivel renal, mărind diureza, fructele fiind utile în insuficienţa renală şi în edeme. Adăugându-se şi efectul hipotensor, se ajunge la o acţiune complexă, tonifiantă asupra aparatului circulator, diferită de cea a digitalicelor sau a cofeinei, fiind utile în insuficienţe cardiace uşoare sau chiar în forme mai avansate, însoţind medicaţia de bază, ca antiagregant plachetar, antitumoral, antiinflamator, antioxidant, antispastic, coleretic, diuretic şi antihipotensiv.

S-a preconizat, relativ recent, utilizarea produselor care conţin kamphaerol în tratamentele limfoamelor, radiculitei, fiind antagoniste serotoninei, inhibitor al creşterii tumorelor şi trofice ale mucoasei uterine.

în corelaţie cu compoziţia chimică prezentată a Cătinei albe, fâră a exagera putem spune că în special fructele şi uleiul reprezintă nu numai o polivitamină naturală, dar şi o sursă de microelemente şi substanţe probiotice.

In opinia noastră, valenţele terapeutice ale produselor pe bază de Cătină nu sunt decât oarecum „pe la mijloc" de-a fi complet elucidate şi aplicate în fitoterapie.

Se mai citează efectele ceaiului de Cătină ca antidiareic, antireumatismal, dar în special „depurativ", în urticarii şi în diferite dermatoze.

MOD DE INTREBUINŢARE

Infuzie din 1-2 linguriţe la o cană cu — apă, 2-3 căni pe zi.

Asocierea cu niăceşe este benefică, deoarece rezultă o infuzie care poate fi servită la micul dejun sau seara, ca un ceai alimentar cu efecte tonice şi reconstituante utile.

Cidrul, care are o discretă aromă de ananas, se prepară din 200 g fructe deshidratate peste care se toarnă 5 litri de apă fiartă şi răcită, adăugându-se 1,5 kg zahăr sau miere şi 20-25 g drojdie.

Se lasă 15-20 zile într-un borcan acoperit cu tifon, agitându-se din timp în timp, după care se decantează şi se trage la sticle.

Fiind totuşi o băutură alcoolică, se va consuma cu moderaţie, iar administrarea ei la copii este exclusă.

Gem, marmeladă, compoturi din fructe proaspete.

Nu neglijaţi nici produsele fabricate de vechea şi tânăra noastră industrie de produse naturale.