Din China

Naturalis

Maxiven

Serial costisitor

1.)Hai sa iti arat Parisu’ iarna

Vin azi baietii de baieti alesi sau culesi de ai lor de peste tot iar la Paris (de ce nu in Siria, in Liban, Afganistan, Iraq, Mali) sau in alte iaduri de pe Pamant facute de manuta omului nu de calamitatile naturale?

Baietii vin la Paris stau cat stau, castiga si baietii care trebuie si de pe Sena ceva marafeti pe servicii, toata lumea isi da cu cenusa in cap, promite, cerseste, jeleste dar cred gaseste timp sa admire minunile capitalei lumii…

Se incheie hartoage care se aseaza peste alte hartoage, avioane poluante duc inapoi pe mahari inapoi la ei acasa si asa s-a mai bifat o mare incercare de a opri moartea planetei fosta albastra.

Asa sa ii ajute Dumnezeu! vorba politicianului roman curat ca un crin regal si doritor de marafeti pentru crearea cadrului propice unei lumi curate, nepatate ca constiinta lui.

Pacat ca in Siria, Liban, Afganistan, Iraq, Mali rachetele vor continua sa zboare pe cerul albastru, vor mai muri mii de oameni dar nu numai acolo, si totul va fi poate mai rau ca inainte, dar crema lumii s-a jertfit acolo pe malurile Senei sa curete lumea… e vina ei nenorocita ca nu se lasa curatata…

2.)Tot pi loc pi loc

Undeva in Polonia acuma, tot cu P incepe ca si minunatul Paris, se aduna baieti de baieti din 200 de tari unii cu teschereaua altii cu mana intinsa sa mai delibereze inca niste zile ce o sa faca ca sa hie ghini… cu natura bat-o vina… ea e pricina… Adica daca pana acuma vacile basiste erau di vina acuma ce o mai hi di vina ! Doamne fereste NU masinile care intrec furnicile ca densitate pe metru patrat azi in Romania si in lume!! Alti bani alta distractie in prag de sarbatori crestine. Bafta baieti, Polonia nu-i Parisul dar sa stai pe banii mediului doua saptamani nu e de colea. Nu vorbesc de aia cu teschereau din 200 de tari or fi si din astia care le prieste mocangeala. Milioane de pagini, tot felul de rezolutii cu care bastanii oricum nu mai fac ce faceau bastanii acum ceva zeci de ani, azi daca au pus mana pe hartoage toti delegatii e pericoloso de infectii. Ardeti benzinurile, umpleti de pet-uri Himalaia si toate monumentele naturii dar atentie pana sa prindeti racheta de Marte sau unde va sa va duca la mai bine, natura zgandarita e ca uriasul din poveste, te pocneste ! Succesuri la petrecere baieti si fete cucuiete…

Detrical

Reclamagii, adica advertisigul turbat anunta ca procent mare de romani si nu numai sufera de carenta de vitamina D. De ce? Mucles!

Plant Activ

Catina alba la Jibou

Magazin nr. 47 (3177) din 22 noiembrie 2018

Am ajuns si la Jibou, un fel de Medgidie feroviara a noastra a dobrogenilor unde eram cu doi colegi mai tineri care absolvisera liceul acolo; am fost impresionat de aceasta creatie a unui profesor localnic ajunsa la un nivel mondial ca varietate si corectitudine a expunerii plantelor. Pe unul din ei l-am retinut cu replica: Dar stiti cat am muncit noi elevii aici!!

Omul sfinteste locul dar trebuie sa aiba cu cine si unde!

Invitatie

Va invit pe:

www.postalelemele.blogspot.com

Gangliolife

Intrebari

In memoriam

Stabilitatea terenurilor

FOLOSIREA CĂTINEI ALBE ( Hippophae rhamnoides L. ) PENTRU OBŢINEREA STABILITĂŢII TERENURILOR

În România sunt afectate de procese de degradare suprafeţe mari de teren, o mare parte din acestea sunt chiar din suprafaţa agricolă, punerea în valoare a cătinei poate fi o soluţie pentru stoparea degradării solurilor şi ca un remediu ecologic pentru mari suprafeţe din ţară.

În Marea Enciclopedie Agricolă apărută in 1938 sub redacţia lui Constantin Filipescu, se arată că: “Specia este utilă în silvicultură pentru fixarea dunelor sau terenurilor mişcătoare, poate suporta bogăţia de săruri – NaCl, a solului din care motiv poate fi esenţa proprie pentru refacerea ţării Vrancei şi altor regiuni despădurite din regiunea saliferă subcarpatică în care instalarea pădurii pe soluri bogate în sărături întâmpină greutăţi. Ramificaţia sa bogată şi numeroşii săi spini îl fac apt pentru garduri vii. Ca arbust este foarte ornamental, atât prin frunzele sale argintii cât şi pentru fructele sale orange care se produc în număr mare şi persistă pe ramuri după căderea zăpezii.”

               Este o specie pionier, pe rădăcina principală o dată cu apariţia primelor radicele, precum şi pe rădăcinile secundare iau naştere nodozităţi care au proprietatea de a fixa azotul atmosferic cu ajutorul ciupercilor din grupa actinomicetelor. La o plantă tânără greutatea nodozităţilor variază de la 1 g. la 8,8 g. iar la cea matură între 0,19 şi 3,2 g. S-a stabilit experimental că acest arbust, cultivat pe terenurile degradate, datorită formării azotului biologic îmbogăţeşte solul în fertilanţi naturali, măreşte cantitatea de humus la hectar - 18,36 t. - iar speciile învecinate cu cătina cresc mai viguroase datorită sporirii clorofilei cu 49 - 80 %.

               Un experiment interesant a fost acela al utilizării cu succes a cătinei în acţiunile de fixare a nisipurilor din Delta Dunării. Aceasta s-a instalat abundent pe interdune medii, cu apa freatică nesalinizată, cu deosebire în zona Sfântu Gheorghe. Prin drajonare s-a ajuns şi pe dune joase medii şi înalte şi pe depresiuni joase chiar moderat salinizate dar unde apa freatică nu stagnează multă vreme la suprafaţa terenului. Interesant este faptul că dunele litorale din zona Sfântu Gheorghe, lipsite de vegetaţie lemnoasă până în anii 1975-1977, au fost invadate şi acoperite complet de cătină albă şi sălcioară pe întreaga lor lăţime de 200-300 de metri şi pe lungimea lor de câţiva kilometri. Ambele specii s-au instalat iniţial din sămânţa adusă probabil de păsări dintr-o plantaţie înfiinţată în perioada 1969-1975 situată la o distanţă de 300-500 m. şi din cătinişurile naturale. Acoperirea dunelor s-a produs în numai 5-10 ani, în perioada 1976-1986, cătina a drajonat ulterior puternic formând desişuri de nepătruns. Ea se extinde permanent pe interduna joasă, salinizată din spatele dunelor litorale.

               Cercetările şi experimentele efectuate în deltă au demonstrat valoarea excepţională a cătinei folosită singură sau în amestec pentru fixarea nisipurilor, pe terenurile plane cătina albă se instalează rapid formând desişuri de nepătruns.

               Cătina poate fi folosită şi ca gard viu, având în vedere costul ridicat al materialelor ea fiind o formă economică şi ecologică de protecţie a proprietăţilor ştiut fiind faptul că un gard bine întreţinut nu permite accesul nici la animalele mici, aici fiind recomandate varietăţile cu spini deşi.

          Cătina are un sistem radicular superficial foarte dezvoltat, cu rădăcini trasante ce pot ajunge până la 20 m. lungime. Când terenul prezintă fisuri, rădăcina se dezvoltă şi în adâncime. Prin faptul că drajonează puternic, cătina acaparează suprafeţe întinse, fiind una din cele mai bune specii colonizatoare. Pe rădăcinile secundare de cătină se formează nodozităţi ce pot ajunge până la mărimea unei alune şi prin care sintetizează azotul atmosferic. Cătina se înmulţeşte uşor prin butaşi de rădăcină.

  Este recomandată şi în lucrările de amenajare şi consolidare a terenurilor afectate de pornituri, pe porţiuni foarte grele cum ar fi râpele, malurile abrupte sau pe suprafeţe moderat salinizate datotită prezenţei apei freatice sau a izvoarelor salinizate, pe terenuri frământate fără exces de apă pe textură argiloasă.

Se poate folosi şi pe diferite terenuri virane, taluzurile amenajărilor hidrografice etc.

Investiţia constă în curăţirea şi nivelarea terenului, săparea gropilor, eventuala fertilizare locală, plantarea, astuparea gropilor, anterior de va efectua o schiţă în care să se ţină cont de cerinţele producţiei cu cele de arhitectură peisajeră şi de amenajare a teritoriului.

În actuala conjunctură, când suprafeţe importante sunt afectate de eroziune, deşertificare, sărăturare etc. cătina abă devine o soluţie viabilă cu reale avantaje social economice pentru eliminarea fenomenelor de mai sus.

Pentru aceasta este necesară o abordare modernă a speciei, intruducerea ei în cultură cu dublu scop antierozional şi de producţie, ceea ce implică o tehnologie nouă, evidenţierea în contabilitate a efectului asupra solului, cantitatea de azot fixată în sol fiind astfel inclusă la partida venituri, ceea ce ar crea surse de beneficii pentru investitori.

Variabilitatea foarte mare a aspectelor exterioare şi a conţinutului în principii utile din punct de vedere fitofarmaceutic denotă o mare influienţă a ecosistemului asupra plantei aceste conexiuni nu au fost suficient studiate.

Pentru România cătina albă poate deveni o soluţie pentru rezolvarea aspectelor legate de refacerea solurilor, sporirea rapidă a  suprafeţelor împădurite cu scop antierozional şi prevenirea alunecărilor de teren, creându-se şi premisele apariţiei unor amenajări importante din punct de vedere peisagistic.

În scop estetic planta poate fi amplasată pe versanţii însoriţi, taluzuri, terenuri virane, având şi rol de fixare a unor terenuri dealungul drumurilor naţionale sau internaţionale şi a căilor ferate.

Catina in ecosistemul antropic

ROLUL CĂTINEI ALBE ( Hippophae rhamnoides L. ) ÎN ECOSISTEMUL ANTROPIC

Autor: doctor ing. Proorocu A. Angel

Cătina albă ( Hippophae rhamnoides L. ) este o specie cunoscută şi folosită de mii de ani de oameni, ea creşte în stare naturală pe un vast areal.

Plantele de cătină albă sunt întâlnite frecvent în sudul Angliei, partea de nord a Spaniei şi Portugaliei, sudul Franţei şi se extind pe un cordon ce mărgineşte Alpii, pe ambii versanţi, respectiv în nordul Italiei, sudul Germaniei, Elveţia şi Austria. În partea răsăriteană a Europei, cătina albă este răspândită în Cehia, Slovacia, Ungaria, sudul Poloniei, România şi se continuă pe coastele nordice ale Mării Negre, până în Caucaz. Traversarea Asiei se face prin partea centrală, mai ales în Pamir şi Altai, China şi ajunge până în Japonia. Se poate afirma deci că este o specie eurasiatică, are o arie naturală de răspândire dintre cele mai vaste pe globul pământesc. Se întinde peste toată Europa şi Asia, de la Oceanul Atlantic până la Oceanul Pacific. Latitudinal urcă până la paralela 67 grade 56” în Norvegia şi coboară până la paralela 23 grade 27” în Asia până la Oceanul Indian între golful Persic şi India.

Putem afirma că specia se cuprinde 180 grade longitudine şi 440 grade latitudine. Pe altitudine urcă până la 5.600 m în Himalaia şi la 2.213 m în Alpi.

În ultimul timp datorită adaptabilităţii şi valorii sale este cultivată şi în America şi Australia.

Primele informaţii privind utilizarea terapeutică a cătinei apar în tratatul clasic de medicină tibetană “ RGYUS BZI “ din secolul al VII lea e. n. care recomandă utilizarea fructelor de cătină în alimentaţia şerpaşilor, în ascensiuni, datorită proprietăţilor nutritive de excepţie.

În grecia antică Dioscorid şi Terophast recomandau utilizarea cătinei în hrana cailor de curse pentru sporirea masei musculare şi a luciului pielii. De altfel denumirea botanică de “hipophae“ vine de la hipo = cal şi phaos = a străluci. În cele patru cărţi ale farmacopeei chinezeşti atribuite perioadei dinastiei Tang (907 e.n.), preparatele din cătină sunt frecvent utilizate în tratamentul bolilor de piele sau ale tubului digestiv.

În Rusia unde creşte pe suprafeţe extrem de întinse este numită ananas siberian datorită sucului plăcut dar şi datorită proprietăţilor revigorante.

Se poate afirma că planta s-a bucurat de atenţia oamenilor din cele mai vechi timpuri.

Cercetările asupra cultivării şi valorificării plantelor de cătină albă, (Hippophae rhamnoides L.) au constituit subiectul de studiu al multor colective de specialişti în silvicultură, biochimie, horticultură (pomicultură, arhitectură peisageră), industrie alimentară,  zootehnie, medicină umană şi veterinară, fitoterapeutică tradiţională şi modernă etc. din multe ţări ale lumii, care au urmărit să stabilească valoarea fructelor, frunzelor şi a rădăcinilor de cătină, posibilităţile de utilizare, sub multiple forme, în scopuri alimentare, terapeutice, al protecţiei mediului etc.

În perioada 18-23 februarie 2002, la Universitatea Palampur din Delhi, India, a avut loc primul congres internaţional dedicat acestei plante în exclusivitate. Anul acesta s-a desfăşurat la Berlin în Germania o manifestaţie ştiinţifică similară.

Şi la noi în ţară s-a apreciat valoarea speciei astfel în Marea Enciclopedie Agricolă apărută in 1938 sub redacţia lui Constantin Filipescu, se arată că: “Specia este utilă în silvicultură pentru fixarea dunelor sau terenurilor mişcătoare, poate suporta bogăţia de săruri – NaCl, a solului din care motiv poate fi esenţa proprie pentru refacerea ţării Vrancei şi altor regiuni despădurite din regiunea saliferă subcarpatică în care instalarea pădurii pe soluri bogate în sărături întâmpină greutăţi. Ramificaţia sa bogată şi numeroşii săi spini îl fac apt pentru garduri vii. Ca arbust este foarte ornamental, atât prin frunzele sale argintii cât şi pentru fructele sale orange care se produc în număr mare şi persistă pe ramuri după căderea zăpezii.”

Având în vedere că redactarea lucrării a durat aproape două decenii, putem afirma că specialiştii români cunosc de aproape un secol efectele benefice şi estetice ale cătinei şi folosesc calităţile deosebite ale speciei în ameliorarea şi fixarea solului.

Un exemplu de introducere a cătinei într-un ecosistem este folosirea plantei în Delta Dunării, unde rezultatele au fost remarcabile. Ea fixează azotul atmosferic prin intermediul formelor simbiotice produceând 2 – 179 kg.N/ha/an.

Este considerată o plantă pionier, după 20-30 de ani ea lăsând locul, chiar în lipsa intervenţiei factorului uman, unor specii mai pretenţioase la condiţiile de sol.

Cătina este prezentă în toate tratatele de dendrologie, arboricultură ornamentală şi arhitectură peisageră. Este preţuită în cultura ornamentală pentru coloritul frunzelor şi al fructelor care rămân pe ramuri din toamnă până în primăvară. Se recomandă pentru garduri vii, datotită spinilor acestea sunt inpenetrabile chiar pentru animalele mici. Se poate utiliza cu dublu scop, ornamental şi împotriva eroziunii pe taluzuri şi terenuri nisipoase.

În lucrările româneşti de ikebana este recomandată pentru aranjamentele florale, având prin forma crengilor spinoase şi colorit un farmec aparte.

Cercetările efectuate şi la noi în ţară au condus la introducerea cătinei în cultură, producţiile de 8-10 t./ha. putând asigura importante beneficii. Există multe probleme care stau încă în faţa cercetătorilor legate de crearea unor biotipuri fără spini şi posibilitatea recoltării mecanizate.

În zona Buzăului localnicii numesc cătina “boabele Maicii Domnului”, efectul benefic al fructelor fiind astfel evidenţiat de tradiţia populară.

Se foloseşte după extragerea uleiului şi a sucului la vopsirea pânzeturilor sau lânei în culoarea “galben de cătină”.        

În zonele urbane şi limitrofe aşezărilor umane pe terenuri puternic erodate se pot înfiinţa plantaţii de cătină deoarece recoltarea fructelor implică multă migală şi un număr mare de lucrători, recoltatul cătinei ar putea să devină sursă de venit pentru populaţia săracă a oraşelor şi satelor.

Putem distinge faptul că există cel puţin două motive pentru ca această specie să fie folosită în actualele condiţii social economice şi de mediu mai ales pe terenurile degradate:

                 1) este o specie pionier, pe rădăcina principală o dată cu apariţia primelor radicele, precum şi pe rădăcinile secundare iau naştere nodozităţi care au proprietatea de a fixa azotul atmosferic cu ajutorul ciupercilor din grupa actinomicetelor;

                 2) având în vedere multiplele întrebuinţări ale fructelor de cătină ea poate deveni o importantă sursă de venit pentru populaţia săracă a oraşelor şi satelor. În momentul când vor fi disponibile cantităţi de cătină ele vor putea fi folosite de agenţii economici de tip PLAFAR, în industria alimentară, cosmetică şi chiar pe piaţă în condiţiile în care se va face o mediatizare corespunzătoare a plantei.

Pentru familiile sărace ar putea deveni o sursă gratuită de polivitamine mai ales pentru copii şi bătrâni.

Cătina poate fi folosită şi ca gard viu, având în vedere costul ridicat al materialelor ea este o formă economică şi ecologică de protecţie a proprietăţilor ştiut fiind faptul că un gard bine întreţinut nu permite accesul nici la animalele mici, aici fiind recomandate varietăţile cu spini deşi.

Este recomandată şi în lucrările de amenajare şi consolidare a terenurilor afectate de pornituri, pe porţiuni foarte grele cum ar fi râpele, malurile abrupte sau pe suprafeţe moderat salinizate datotită prezenţei apei freatice sau a izvoarelor salinizate, pe terenuri frământate fără exces de apă pe textură argiloasă.

Se poate folosi şi pe diferite terenuri virane, taluzurile amenajărilor hidrografice etc.

Într-o accepţie modernã, putem prezenta cătina ca un adevãrat miracol pentru om, practic nimic de la aceastã plantã nu este nefolositor:

1.  Rădăcinile. Sunt bogate în microorganisme fixatoare de azot, au un rol antierozional, prin drajonare pot conferi stabilitate oricãrui tip de sol, pe orice fel de pantã. Nefiind profunde nu creeazã probleme la defrişare.

2.  Tulpina şi lãstarii. Sunt bogate în elemente nutritive, de accea pot fi folosite în furajarea animalelor. Au ţepi drept pentru care pot forma cel mai inpenetrabil gard viu.

3.  Frunzele. Sunt deosebite ca aspect, de aceea cãtina este foarte apreciatã în arhitectura peisajerã. Se pare că prin compoziţia lor chimică pot fi folosite ca un preţios furaj.

4.  Florile. Sunt atractive pentru albine, care la rândul lor asigurã polenizarea aceasta fiind în acest caz mai dificilã, deoarece planta este unisexuată.

5.  Fructele. Ele însele sunt considerate miraculoase, prezintă polivitamina cea mai complexă întălnitã în lumea vegetală, aliment, resursã pentru cosmeticã, medicinã (toate componentele sunt uşor asimilate de organisme, oameni sau animale), industrie alimentară etc.

6.  Rezistenţa la boli şi dăunători. Practic cãtina nu necesitã tratamente, tehnologiile elaborate au demonstrat cã răspunde pozitiv la aplicarea de îngrăşăminte, dar în cantităţi mult mai mici decât încazul altor plante.

      Starea actuală a solului în România, lipsa unor fonduri care să permită lucrări de mare anvergură pentru limitarea fenomenelor negative, justifică plantarea acestei specii pe suprafeţe întinse, fiind necesară totodată şi o activitate de cercetare care să inventarieze realizările de până acum, crearea unui atlas al biotipurilor existente, crearea unei colecţii de varietăţi, pe baza materialului genetic urmând a se trece la îmbunătăţirea pe cale ameliorativă a unor parametri cum ar fi conţinutul în vitamina C şi A, desprinderea uşoară a fructelor, lipsa ţepilor etc.

Se impune atragerea şi integrarea unor firme interesate din domeniul cosmeticii, industriei alimentare, medicinii tradiţionale, etc. în aşa fel încât cercetarea să aibă finalitatea în obţinerea unor biotipuri care să asigure obţinerea unor produse noi şi foarte valoroase.

Acordarea de facilităţi la înfiinţarea culturilor având în vedere efectul acestora asupra solului pe care sunt amplasate ar crea un stimulent pentru investitori. Este interesant de studiat modul în care se vor integra biotipurile existente la noile condiţiile de mediu. Efectele mediului asupra variabilităţii plantei nu sunt aproape de loc studiate până acum.

Se poate concluziona că prin introducerea pe principii moderne, ecologice a cătinei în ecosistemul antropic în scop mixt, antierozional şi pentru producţia de fructe, acesta va putea să beneficieze de condiţii ieftine din punct de vedere economic dar preţioase datorită faptului că nu implică folosirea unor mijloace sau metode poluante.

  

Despre mediu

Va invit pe:

www.mediulnostruundee.blogspot.com

De la un targ

Redigest

Bomboane

De la un targ

Balsam cu catina

Catina alba in UE

Catina alba Hippophae rhamnoides L.

Limba germana

Sanddorn = spini de nisip;

Seedorn = spini de mare;

Haffdorn = spini de laguna

Fasanbeere = fructele fazanului

Limba franceza

Agroussier

Argasse

Saule a epine

Epine blanche

Faux neprun

Limba engleza

Sea buckthorn

Willow

Sallow thorn

Limba italiana

Olivello spinoso

Rhamno

Vetrice marina

Spina de cruce grattaccelli

Revedere 40 de ani

Am primit cu mare bucurie vestea ca la 40 de ani de cand am cantat Gaudeamus Igitur noi absolventii promotiei 1978 ai Liceului Spiru C. Haret din Tulcea suntem in masura sa ocupam ca in mileniul trecut timp de 12 ani locuri in banci! La posta si farmacie glumesc cu functionarele ca sunt vesnic tinere ca sunt conduse de diriginti!

Deci data este 15 septembrie 2018. Luminita Arhire este persoana care ajutata de colegii de acasa, organizeaza evenimentul. M-ar bucura ca din colegi sa existe ca o rasplata ca se mai uita pe FB la ce mai postez, unii care sa afle despre acest minunat eveniment de aici. Bonus:

Gaudeamus igitur

Iuvenes dum sumus.

Post iucundam iuventutem

Post molestam senectutem

Nos habebit humus.

Pereat tristitia,

Pereant osores.

Pereat diabolus,

Quivis antiburschius

Atque irrisores.

Ubi sunt qui ante nos

In mundo fuere?

Vadite ad superos

Transite in inferos

Hos si vis videre.

Vita nostra brevis est

Brevi finietur.

Venit mors velociter

Rapit nos atrociter

Nemini parcetur.

Vivat academia!

Vivant professores!

Vivat membrum quodlibet;

Vivant membra quaelibet;

Semper sint in flore.

Vivant omnes virgines

Faciles, formosae.

Vivant et mulieres

Tenerae, amabiles,

Bonae, laboriosae.

Vivat et res publica

Et qui illam regit.

Vivat nostra civitas,

Maecenatum caritas

Quae nos hic protegit.

Viața ne este scurtă

Va fi terminată prea curând,

Moartea vine fulgerător

Atroce ne agață-n ghearele-i.

Nimeni nu-i cruțat de-aceasta.

Trăiască școala!

Trăiască profesorii!

Trăiască fiecare-ntrebător!

Trăiască fiecare-ntrebătoare!

Fie ca ei să-nflorească de-a pururi!

Trăiască toate fecioarele

Binevoitoare și curate la suflet!

Trăiască, de-asemeni,

Femeile tandre, iubitoare

Și pline de hărnicie!

Să ne bucurăm, așadar,

Cât încă suntem tineri

Fiindcă dup-o tinerețe agitată,

Și-o bătrânețe-ngreunată,

Țărâna ne va avea pe toți

Unde-s, oare

Cei ce-au trăit înainte-ne?

Poți s-ajungi până-n Ceruri

Sau să păsești prin Iad

De dorești să-i revezi.

Trăiască patriaȘi cei ce-o conduc!

Trăiască-ne orașul

Și binefăcătorii acestuia

Care, prin caritatea lor, ne oferă siguranță!

Fie ca tristețea să piară!

Fie ca urâtorii să piară!

Fie ca Diavolul să piară!

Fie ca oricine-i împotriva școlii noastre,

Oricine-ar râde de-aceasta, să piară!

LA REVEDERE!

Fara catina

Va invit pe

dacaasexpune.blogspot.com

Un alt mod de abordare a temei

Inca inainte de 1989 se spunea ca aflat in vizita in Bulgaria presedintele Romaniei si sotia sa ar fi avut o intalnire cu o prezicatoare bulgaroaica si ceea ce li s-a spus era ingrozitor...

Sursa Wikipedia: Vanga (bulgară Ванга) (n. 31 ianuarie 1911 – d. 11 august 1996), născută Vangelia Pandeva Dimitrova (Вангелия Пандева Димитрова), după căsătorie Vangelia Gushterova (Вангелия Гущерова) a fost o prezicătoare oarbă bulgară , vindecătoare cu plante care și-a petrecut cea mai mare din viata ei in zona Rupite în munți Kozhuh, Bulgaria. Adepții ei au fost convinși că ea poseda abilități paranormale.

Vanga s-a născut în Strumica, atunci în Imperiul Otoman, mai târziu, consecutiv, în Regatul Bulgariei, Regatul Iugoslaviei, din nou în Bulgaria, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și astăzi în Republica Macedonia. În timpul celei de-a doua anexări bulgare a regiunii (1941-1944) s-a mutat la Petrici, (atunci și acum în Bulgaria). Ea a fost un copil prematur care avea multe probleme de sănătate. În conformitate cu tradiția locală, copilului nu i-a fost dat un nume până când nu a fost considerat în stare de a supraviețui. Când copilul a strigat pentru prima oară, o moașă a ieșit în stradă și a cerut un nume unui străin. Străinul a propus numele Andromaha (Andromache), dar aceasta a fost respinsă ca fiind prea grecesc, astfel că a doua propunere a străinului Vangelia (Vangelis, greacă: Βαγγελία, prescurtare pentru Ευαγγελία, vestitor de vești bune, format din cuvintele ευ - cu sensul de bun și άγγελος care înseamnă mesager), a fost acceptat pentru că, deși era tot un nume grecesc, era popular în regiune.

În copilărie, Vangelia a fost o fată obișnuită. Tatal ei a fost recrutat în armata bulgară în timpul primului război mondial, iar mama ei a murit când Vanga era destul de tânără, ceea ce a făcut ca fata să depindă de vecini o perioadă lungă de timp. Vanga era inteligentă, cu ochi albaștri și cu părul blond. Înclinațiile ei au început să apară atunci când ea se juca de-a vindecarea, un joc pe care îl iubea. Ea prescria unele plante prietenilor săi care pretindeau că sunt bolnavi. Tatăl ei, fiind văduv, s-a recăsătorit, oferind astfel o mamă vitregă fiicei sale.

Un punct de cotitură în viața ei a fost o furtună care a ridicat-o pe Vanga și aruncat-o într-un câmp (această afirmație nu a fost verificată de înregistrările meteorologice sau alte observații din acel moment). A fost găsită după o lungă căutare, foarte speriată, cu ochii acoperiți de nisip și praf, așa ca nu i-a putut deschide din cauza durerii. Nicio vindecare nu a dat rezultate. A avut doar bani pentru o operație parțiala, astfel încât a orbit.

În 1925 Vanga a fost dusă la o școală pentru nevăzători în orașul Zemun (Serbia), unde a petrecut următorii trei ani. Aici a învățat să citească alfabetul Braille, să cânte la pian, precum și să tricoteze, să gătească sau să facă curățenie. După moartea mamei vitrege, ea a trebuit să se întoarcă acasă pentru ca să aibă grijă de frații ei mai mici. Familia ei a era foarte săracă astfel încât ea a trebuit să lucreze toata ziua.

În 1939, Vanga a făcut pleurezie, deși ea a fost destul de sănătoasă în anii precedenți. Avizul medicului a fost că ea va muri în curând, dar și-a revenit repede.

În timpul celui de al doilea război mondial Vanga a atras mai mulți credincioși care au vizitat-o, în speranța de a obține indicii despre faptul dacă rudele lor mai sunt în viață sau să afle detalii despre locul în care au decedat. La 8 aprilie 1942, țarul Bulgariei Boris al III-lea vizitat-o.

La data de 10 mai 1942 Vanga s-a căsătorit cu Dimitar Gushterov, un om dintr-un sat din apropiere de Petrich, care a venit să o întrebe despre ucigașii fratelui său, dar a trebuit să-i promită că nu va căuta răzbunare. Cu puțin timp înainte de căsătorie, Dimitar și Vanga s-au mutat la Petrici, unde ea a devenit repede bine-cunoscută. Dimitar mai târziu a fost recrutat în armata bulgară în timp ce Bulgaria a anexat Grecia de Nord. El s-a îmbolnăvit din nou în 1947, a căzut în alcoolism și în cele din urmă a murit în aprilie 1962.

Vanga a murit pe 11 august 1996. Înmormântarea ei atras mari mulțimi, inclusiv mulți demnitari. Casa ei din Petrici a fost transformată intr-un muzeu, care și-a deschis porțile pe 5 mai 2008.

Vanga a fost analfabetă sau semianalfabetă. Ea nu a scris nicio carte. Discursul ei era dificil de înțeles și vorbea un dialect greu - înregistrările recente TV folosesc subtitrări pentru publicul bulgar. Ceea ce a spus ea sau posibil să fi spus ea sunt informații capturate de către membrii echipelor de înregistrare. Mai târziu numeroase cărți ezoterice despre viața și predicțiile ei au fost scrise.

Vanga a susținut că abilitățile ei extraordinare au avut ceva de-a face cu prezența unor creaturi invizibile, dar ea nu a putut explica în mod clar originea lor. Potrivit ei, viața tuturor stătea în picioare în fața ei, era ca un film pentru ea, de la naștere până la moarte. Dar schimbarea a ceea ce a fost scris unei generații a fost dincolo de puterea ei, după propriile ei spuse.

Ea spune că a prevestit începutul destrămării Uniunii Sovietice, dezastrul de la Cernobîl, victoria electorală a lui Boris Elțin, data morții lui Stalin, scufundarea submarinului rus Kursk, atacurile din 11 septembrie și victoria lui Veselin Topalov în turneul mondial de șah.

Georgi Lozanov, director al Institute of Suggestology and Paraphyschology din Sofia, care s-a ocupat cu evaluarea predicțiilor făcute de Vanga, a găsit că abilitățile ei predictive sunt în proporție de cam 80% exacte, fiind puternice în privința găsirii de rude și prieteni pierduți. The Institute of Suggestology and Parapsychology, unde lucrează circa 30 de oameni, este finanțat de guvernul bulgar. Lozanov a descris mai mult de 7 000 cazuri de predicții corecte aparținând lui Vanga.

Prof. Velichko Dobriyanov, care conduce Institute of Suggestology, a publicat o carte numită:,,Studiul cantitativ al fenomenului Vanga". El a evaluat 18 interviuri pe care Vanga le-a dat vizitatorilor, în care au fost înregistrate 823 mesaje. Dintre acestea 445 au fost adevărate, 288 alternative sau ambigui și 90 incorecte. Din aceste date cercetătorul a dedus un anumit indice referitor la capacitatea telepatică a lui Vanga care era de 0,7 în medie. Această valoare dovedește că Vanga nu putea obține informațiile prin metode convenționale. Prin contrast indicele unor persoane obișnuite ce se pretind prezicătoare a fost de 0,2. De asemenea, s-a încercat experimental și inducerea în eroare a lui Vanga în mod intenționat de către unele persoane special puse să facă asta, dar Vanga le-a denunțat repede pe acestea. Potrivit lui Velichko Dobriyanov rata corectitudinii lui Vanga a fost între 58-86%. În studiile sale academicianul Yuri Negribetskiy de la International Academy of Science vorbește de un procent de 70-80%.

Vanga a încercat să proorocească despre nou născuții sau copii nenăscuți. Ea a spus că vedea și vorbea cu oameni care au murit cu sute de ani în urmă. Vanga a vorbit despre viitor, deși nu-i plăcea să facă acest lucru. Potrivit spuselor sale, în 200 de ani, omul va face contact cu frații din alte lumi. Ea a spus că mulți extratereștrii trăiesc pe Pământ de ani de zile. Ei au venit de pe planeta, care, în limba lor, se numește Vamfim, și este a treia planetă de la Pământ.

Potrivit site-ului rus Pravda.ru, Vanga a prezis că un al Treilea Război Mondial va începe în anul 2010.

Site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Bulgare a anunțat că Visarion, un călugăr dintr-o comunitate bărbătească de pe Muntele Athos (Grecia), va lansa o carte în care demască pseudo-idolii Vanga și Danov. Cartea dorește să evidențieze distincția dintre ocultism și creștinism autentic. „Vanga este o femeie nefericită, torturată de forțele întunericului,” consideră călugărul Visarion.

Biblia conține prevederi referitoare la pedepsirea cu moartea a celor ce cheamă duhurile morților: Dar dacă un om sau o femeie cheamă duhul unui mort, sau se îndeletnicește cu ghicirea, să fie pedepsiți cu moartea; să-i ucideți cu pietre: sîngele lor să cadă asupra lor.

În afară de profeții, Vanga a fost considerată a fi o vindecătoare, dar numai pe bază de plante medicinale. Potrivit ei, oamenii trebuie să se vindece doar cu ierburile din țara în care trăiesc. Ea a prescris spălături cu o infuzie de ierburi și condimente, susținând că au un anumit efect benefic asupra pielii. Vanga nu se opunea medicinei contemporane, deși ea a crezut că a lua prea multe medicamente este ceva rău, pentru că „astfel se închid ușile prin care natura reface echilibrul în corp cu ajutorul ierburilor”.

Hot spot

Am avut ca si in 2005 la Complexul Muzeal dedicat lui Gin Gins Han o noua revelatie. Daca atunci pe o fresca de sute de metri am vazut cum geniul unui comandant a dus hoardele pe aproape toata intinderea accesibila si cunoscuta lui a lumii la inceput de mileniu II si a pus o samanta umana care exista si azi, la fel rubrica despre vulcani, hot spot in inteles geologic mi-a redeschis ca pe ceva deja vu din mintea mea, format in ani si ani, ca de fapt lumea asta e simpla, ca raul facut de javre ordinare, de nemernici de hamesiti analfabeti si toate jivinele junglei umane sub numele sofisticat de capitalism e infim si infam. Ceea ce poate acea izbucnire de materie incandescenta sa distruga si a ramas dovada moarta dar vie ca imagine Pompei nu poate distruge acest amarat cu tignafes singur sau in haita cu artificii stiintifice de media si tot felul de facaturi monstruoase nici cu bombe atomice, nici cu de alde astia emanatii, nici cu nimic. Vine pacostea incandescenta arde tot, distruge tot dar incet apa, aerul, focul stins devenit cenusa, virusii, bacteriile, insectele pasarile semintele si alte forme de calatorie a vietii vegetale sau animale tot si toate intr-un ansamblu fantastic refac pic cu pic, clipa de clipa ceva mirific, ceva nou, datorat hazardului.

De aicea piatra mea filozofala, devenita bolovan imens pentru snapani si hamesiti e nimic. Cu nimic venim, cu nimic plecam. Avem un bot de materie care are o evolutie fizica si un bot de ceva virtual, necunoscut inca energetic poate care e efemer. Ni se da de Creator, Dumnezeu, Natura, Soarta, Destin un interval de timp, ceva tot inexistent de fapt dar care pentru noi aia viii exista. Avem un spatiu, avem ceva marginit de campul nostru vizual gasit la nastere si pe care il putem schimba, infrumuseta, distruge dupa cum ne taie capul. Adunam, acaparam, gatuim, facem de toate pana cand devenim iar nimic. Asa pornind de la Pompeiul cu trupuri sculptate in cenusa incandescenta devenita granit vedem ca toata zbantuiala asta, goana dupa sex, distractie avere, glorie de acum fara munca doar cu sclipici si fals ca si sanii, buzele si divele etalate in aceasta media devenita arma nucleara... Totul e vax ca si munca unor intelepti de demult care voiau sa faca din rahat aur si diamante. Din nebunia lor au aparut atatea cuceriri stiintifice valoroase. De aceea hot spot e in viziunea unora creuzetul nu numai al naturii ci si al mintii umane. Ce mare a fost Goethe:

 „Natura! Suntem înconjuraţi de ea, îmbrăţişaţi de ea – imposibil să scăpăm de îmbrăţişarea ei, imposibil să pătrundem mai adânc în tainele ei… Creează forme mereu noi. Ce există acum n-a mai existat niciodată mai înainte. Ceea ce a existat e de domeniul trecutului, totul este nou şi în acelaşi timp vechi… Trăim în mijlocul naturii şi totuşi suntem străini de ea. Ne vorbeşte continuu dar nu-şi trădează secretul faţă de noi. Acţionăm în permanenţă asupra ei dar nu avem nici o putere…

Clădeşte mereu, dărâmă mereu dar atelierul ei nu poate fi găsit.”

 W. Goethe – Fragment asupra naturii

Coincidenta sau nu pe 6 mai 2018 Biserica Ortodoxa pomeneste pe Sfantul si dreptul Iov, mult rabdatorul:

„Gol am ieşit din pântecele maicii mele, gol mă voi duce în groapă; Domnul a dat, Domnul a luat! Precum a voit Domnul, aşa a făcut. Fie numele Domnului binecuvântat de acum şi până-n veac!” (Iov 1, 21).