Lucrari elaborate 1983-2013

LISTA DE LUCRĂRI ELABORATE

1. Studiul unor populaţii de vişin turcesc (Cerasus mahaleb Mill.) din nordul Dobrogei în vederea identificării biotipurilor valoroase pentru pomicultură – Institutul Agronomic “Nicolae Bălcescu“ - Bucureşti – 1983

Lucrarea a reprezentat un început.

Vişinul turcesc este important şi astăzi pentru fondul lui genetic care poate fi utilizat în ameliorarea soiurilor de cireş şi vişin, conferind o mare rezistenţă la factori de mediu negativi fizici şi biologici.

În cazul populaţiilor studiate intervinşi condiţiile specifice pedoclimatului nord-dobrogean.

Am semnalat pe lângă principala utilitate, aceea de portaltoi, resursele economice pe care le reprezintă pentru cofetărie, farmacie, alimentaţie, producţia de băuturi alcoolice, producţia de accesorii de lux pentru fumătorişi artizanat.

Specia poate fi cultivată în scopul fixării şi amelorării solurilor sau în scop peisagistic (înflorire abundentă,aspect plăcut).

Am avut ca model monografia prof. Vasile Sonea “ Mirobolanul ”.

Am semnalat de atunci necesitatea colaborării specialiştilor silvicultori, horticultori, biochimişti, amelioratori etc. pentru o abordare minuţioasă a speciei, care rămîne şi astăzi un câmp de cercetare şi o soluţie pentru introducerea pe piaţa internă dar mai ales cea externă a unor produse originale.

2. Eficienţa economică a utilizării fondului de producţie în unităţile agricole de stat, colectiv al Institutului de Economie Agrară Bucureşti 1989

Lucrarea a fost rodul cercetărilor şi studiilor efectuate în unităţi de producţie agricole de stat, a fost prezentatăconducerii Ministerului Agriculturii şi cu toate că s-a încadrat canoanelor impuse în acea perioadăidentifica resurse pentru obţinerea unor rezultate economico-financiare superioare.

3. Alternative de reducere a costurilor producţiei vegetale şi animale în unităţile agricole de stat – colectiv al Institutului de Economie Agrară – Bucureşti – 1989

Cu toate că în acea perioadăconcluziile erau obligatoriu pozitive, s-a căutat culegerea unor informaţii reale, s-a oferit beneficiarului, Ministerul Agriculturii, un material util, folosindu-se o bibliografie şi mijloace de analiză moderne pentru acea perioadă.

4. Răspunderea pentru stratul de ozon implică o grea loviturăadusă tehnicilor actuale de refrigerare dar şi o solidaritate mondială (după“Economic Impact” nr. 67/2/1989, “Sinteza nr.78/1989), apărut în revista“Horticultura” nr. 12/1989 pag. 41-42.

Am sintetizat informaţiile din cele două publicaţii prezentând un subiect care îşi menţine actualitatea, nişte măsuri mai ferme la acea dată puteau încetini fenomenele negative la care suntem deja martori: efectul de seră,deşertificarea, etc.

5. Recoltatrea coacăzului negru –maşina a coborât preţurile de cost ( L Arboriculture Fruitiere, martie 1989, nr. 415), apărut în revista“Horticultura” nr. 2/1990 pag. 43.

Am prezentat un exemplu de creştere a eficienţei economice prin mecanizarea lucrărilor de recoltat, interesant mai ales la arbuştii fructiferi unde fructele sunt de dimensiuni mici, în ideea căse pot extinde cercetările şi la noi, fructele acestora fiind utilizate în multe domenii.

6. Tendinţe şi posibilităţi în valorificarea superioară a resurselor din flora spontană - Simpozionul“Valorificarea superioară a resurselor, cerinţă fundamentală a creşterii eficienţei economice – Timişoara –10-11 noiembrie 1989.

7. Obştea sătească-trecut, prezent şi viitor referat prezentet la Al XII lea Simpozion Naţional de Istorie şi Retrologie Agrară a României -Deva în perioada 31 august-4 septembrie 1992

8. Resurse nelimitate pentru obţinerea produselor din fructele de cătină albă prezentare la simpozionul „Viitorul industriei româneşti de medicamente” Bucureşti 7 martie 1992

9. Programarea şi conducerea activităţii de producţie în gospodăriile agro-zootehnice, valorificarea producţieişi repartizarea veniturilor proprii lucrare elaborată la absolvirea, la data de 30.07.1993 a cursului pentru noii încadraţi în Ministerul de Interne.

10. Folosirea cătinei albe (Hippophae rhamnoides L.) pe terenurile degradate din România - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară - Bucureşti – 2000.

În referatul semnat de domnul profesor doctor Mihai Berca se arată călucrarea reprezintă un pronunţat accent de noutate în sensul că este studiată o nouă resursă naturală care poate fi implementatăîn sistemul economic pe solurile degradate. Efectul este deci dublu şi anume:

1. stabilizarea solurilor cu toate consecinţele favorabile ce decurg de aici;

2. valorificarea fructelor extrem de valoroase prin conţinutul lor în vitamina C şi alţi principii bioactivi interesanţi pentru sănătatea umană.

Fructele de cătină au o piaţă internă şi internaţională bună.

Tema urmează a fi dezvoltată de autor într-o lucrare viitoare.

11. Terminologia în circuitul informaţiei agricole din şi spre România Conferinţa pentru o infrastructurăterminologică în Europa - Paris - 13–15 Martie 2000

Am fost singurul agronom la aceastăconferinţă. O altă premieră a fost înregistrată ulterior şi la Universitatea deŞtiinţe Agricole şi MedicinăVeterinară prin introducerea unui curs facultativ de terminologie în urma căruia 25 de studenţi sunt iniţiaţi în metodologia de lucru specifică acestui domeniu care va trebui implementat în cercetarea agricolă românească. În 1938-1943 în România a fost editată Marea Enciclopedie Agricolă, lucrare de referinţă la acea dată care ne obligă să continuăm munca înaintaşilor şi imensul tezaur al ştiinţelor agricole româneşti.

12. Terminologia agricolă românească la început de drum referat prezentat la reuniuneaştiinţifică „Limbaje de Specialitate şi Formarea Terminologului” Colocviu şi seminar internaţional de formare în terminologie, terminografie, terminotică 3 T”, organizate de Asociaţia Română de Terminologie (TermRom) în colaborare cu Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, Academia de Studii Economice şi Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” al Academiei Române, cu sprijinul Uniunii Latine şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării în perioada 24-26 iunie 2003.

13. „Importanţa cătinei albe (Hippophae rhamnoides L.) pentru protecţia mediului” articol apărut în revista „Agricultorul român” anul VII, nr. 3 (75) martie 2005.

14. Utilizarea cătinei albe în România trecut, prezent şi viitor referat prezentat la a II-a Conferinţă Internaţională I.S.A. Beijing R.P. Chineză cu tema „Cătina albă - O plantă cu multe utilizări, o soluţie pentru hrană, sănătate şi mediu” – Beijing, Republica Populară Chineză26-29 august 2005.

15. „Catinologia o noua stiinta si necesitatea elaborarii terminologiei ei” prezentare la A IV a Conferinta mondiala “Seabuckthorn on the way between Science and Industry Interaction” Belokuriha, Russia, September 1-6, 2009 publicata pe site-ul ISA ( International Seabuckthorn Association ) 2007.

16. Buletin de informare si documentare M.A.I. nr. 2 (97) 2010 si urmatoarele – Terminologie securitatea muncii, protectie civila si protectia mediului dictionar

17. Postul de radio Antena Satelor o serie de emisiuni dedicate Marii Enciclopedii Agricole a Romaniei Bucuresti 1992

Importanta catinei albe

!Importanta catinei albe se datoreaza unor însusiri extrem de valoroase:

!Catina alba este fixator si consolidator al terenurilor celor mai degradate datorita capacitatii mari de drajonare;

!Catina alba, având facultatea de a asimila azotul atmosferic direct prin bacteriile simbiotice fixate pe radacini, amelioreaza solul, este deci o planta pioniera;

!Fructele contin numeroase vitamine valoroase, astfel catina albaare de doua ori mai multa vitamina C decât macesele, cunoscute anterior ca cele mai bogate in aceasta vitamina. Continutul in carotina (provitamina A), acidul citric si manita este mai mare de 10 -15 ori decât la lamâie (550 – 900 mg la 100 g suc), vitamina E care revitalizeaza organismul uman se gaseste în uleiul de catina într-o cantitate mai mare (200 mg %) decât la toate speciile pomicole si mai mult decât în soia (120 mg %), porumb (100 mg %) si floarea soarelui (100 mg %);

!În fructele de catina alba se mai gasesc vitaminele P, B1, B2, A, K, F, etc. Vitamina F apara celulele umane contra cancerului si iradiatiilor;

!Vindecarea Ranilor este grabita de uleiul fructelor de catina alba;

! În fructele de catina s-au identificat 15 microelemente ( fier, mangan, bor, aluminiu, titan, etc. );

!Din fructe se pot obtin numeroase produse alimentare: suc, vin, gem asociat cu cirese si prune, unt, etc.;

!În industria farmaceutica s-au preparat numeroase medicamente pentru vindecarea tesuturilor iradiate, boli de stomac, ca narcotic;

!Plantele de catina au o mare valoare decorativa datorita contrastului culorii albicioase a plantei precum si a culorii portocalii a fructelor, cu verdele închis al coniferelor;

!Cu plantele de catina alba se înfiinteaza garduri vii impenetrabile pentru livezi, care le apara de infiltratiile iepurilor;

!La marginea însorita a perdelelor de protectie se recomanda a se planta catina alba;

!Din rezidurile ramase dupa extractia uleiului si a sucului, se poate obtine un furaj foarte bogat în vitamine, microelemente etc. folosit în hrana pasarilor si animalelor domestice în stare proaspata sau uscata, s-au obtinut si produse farmaceutice pentru zootehnie;

!Dupa extragerea elementelor pentru uz medicinal materialul ramas se foloseste pentru obtinerea unui colorant galben natural – galben de catina.

În lucrarea Fitoterapie traditionala si moderna, autorii, Ovidiu Bojor si Octavian Popescu recomanda cidrul din fructe de catina care se prepara din 400g. fructe uscate sau 1 ½ kg. fructe proaspete la 10 l. apa si 3 kg. zahar. Se folosesc damigene cu dop etans si tub de fermentatie prin care se elimina bioxidul de carbon. Fermentatia dureaza 15-20 zile. La suprafata se formeaza de obicei o pelicula uleioasa care se alege separat si se pastreaza pentru tratamentul ranilor greu vindecabile sau al arsurilor severe, cazuri în care lichidul uleios se aplica direct pe plaga.

Aceiasi autori recomanda aparatul SALIN, purificator de aer, cu placi saline, inventia chimistului Constantin Pascu, asociat cu preparate din catina alba ( ceai, ulei pulverizat pe gât, pilule de catina) în tratamentul afectiunilor O.R.L. si pneumologie.

Actiune hipotensiva are uleiul de catina produs de Hofigal S.A.

Ca diuretic cu aport în vitamine si saruri minerale este recomandata infuzia din fructe de catina, 3-4 lingurite la ½ litru apa, 2-3 cani pe zi cel putin o saptamâna.

În afectiunile vasculare se recomanda siropul de catina (marca Hypericum, Favisan sau Hofigal) care are un continut ridicat în vitaminele C si P si în provitamina A acestea contribuie la mentinerea normala a permeabilitatii si elasticitatii capilarelor, prin aceasta la normalizarea circulatiei sanguine.

Se recomanda ca tonic cardiac ceaiul sub forma de infuzie preparata din 2 lingurite la o cana cu apa, se beau 2-3 cani pe zi. Fructele împreuna cu ciresele, visinile, fragii, capsunile, merele, strugurii si lamâile se pot folosi preparate sub forma de suc, compot, marmelada sau gem.

În tratamentul exemelor coapte se recomanda infuzia preparata din 2 lingurite de fructe uscate sau 2 linguri de fructe proaspete la o cana cu apa, se beau 2-3 cani pe zi.

Compozitia chimica a unui produs obtinut din catina, Polivitarom, comparativ cu Multivita-Glucose, produs de import din R.P. Chineza folosit ca vitaminizant o lunga perioada de timp în tara noastra

Nr.crt.	Componenta	Multivita - Glucose comp. La 100 g.	Polivitarom 50%
1	Vitamina C	20,00 mg.	400 mg. %
2	Caroten	-	13,14 mg. %
3	Vitamina B1	1,10 mg.	0,075 mg. %
4	Vitamina B2	0,5 mg.	0,636 mg. %
5	Vitamina B4	0,20 mg.	-
5	Vitamina B6	0,66 mg.	2,75 mg. %
6	Vitamina B12	0,22 mg.	-
7	Vitamina D2	1,000 u. i.	-
8	Xantofila		20,94 mg. %
9	Vitamina E		0,734 u. i.
10	Vitamina F		120 mg.0/00
11	Vitamina PP	11,00 mg.
12	Acid folic		2700 mg.0/00
13	Ulei specific		16,2 g %
14	Pantotenat de Ca	5,00 mg.
15	Inozitol	50,00 mg.
17	Glucoza ad.	100,00 g	100,00 g
18	Calciu		0,35 g %
19	Fosfor		0,06 g %
20	Magneziu		0,02 g %
21	Fier		16,6 mg. %
22	Cupru		0,8 mg. %
23	Mangan		1,4 mg. %
24	Cobalt, Seleniu		urme