"Ornitologii
romani au descoperit în Delta Dunării o pasare cu penaj rosu și cu comportament
bizar: vulpea ii manca în fiecare an ouăle și ii punea, în lipsa ei, pietre în cuib, pe care ea, apoi, le clocea toată vara fără sa simtă ca sunt pietre. Ca
sa salveze specia, ornitologii au gonit vulpea. Atunci pasarea, spre uluirea
acestor specialiști care o supravegheau de departe cu binoclurile, a început sa
tipe, cuprinsa de o stranie isterie și și-a spart ouăle cu ciocul, bătând din
aripi și dansând demențial. Ce era cu ea? Ce
instinct obscur o împingea astfel spre dispariție? De ce voia sa nu mai supraviețuiască?
Cine putea sa știe?
Natura
voia s-o elimine și nimeni nu putea interveni ca aceasta porunca a ei sa nu se înfăptuiască…"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu