Solutie ignorata

   

FOLOSIREA CĂTINEI ALBE ( Hippophae rhamnoides L. ) PENTRU OBŢINEREA STABILITĂŢII TERENURILOR

Doctor ing. PROOROCU A. ANGEL

În România sunt afectate de procese de degradare suprafeţe mari de teren, o mare parte din acestea sunt chiar din suprafaţa agricolă, punerea în valoare a cătinei poate fi o soluţie pentru stoparea degradării solurilor şi ca un remediu ecologic pentru mari suprafeţe din ţară.

În Marea Enciclopedie Agricolă apărută in 1938 sub redacţia lui Constantin Filipescu, se arată că: “Specia este utilă în silvicultură pentru fixarea dunelor sau terenurilor mişcătoare, poate suporta bogăţia de săruri – NaCl, a solului din care motiv poate fi esenţa proprie pentru refacerea ţării Vrancei şi altor regiuni despădurite din regiunea saliferă subcarpatică în care instalarea pădurii pe soluri bogate în sărături întâmpină greutăţi. Ramificaţia sa bogată şi numeroşii săi spini îl fac apt pentru garduri vii. Ca arbust este foarte ornamental, atât prin frunzele sale argintii cât şi pentru fructele sale orange care se produc în număr mare şi persistă pe ramuri după căderea zăpezii.”

              Este o specie pionier, pe rădăcina principală o dată cu apariţia primelor radicele, precum şi pe rădăcinile secundare iau naştere nodozităţi care au proprietatea de a fixa azotul atmosferic cu ajutorul ciupercilor din grupa actinomicetelor. La o plantă tânără greutatea nodozităţilor variază de la 1 g. la 8,8 g. iar la cea matură între 0,19 şi 3,2 g. S-a stabilit experimental că acest arbust, cultivat pe terenurile degradate, datorită formării azotului biologic îmbogăţeşte solul în fertilanţi naturali, măreşte cantitatea de humus la hectar - 18,36 t. - iar speciile învecinate cu cătina cresc mai viguroase datorită sporirii clorofilei cu 49 - 80 %.

              Un experiment interesant a fost acela al utilizării cu succes a cătinei în acţiunile de fixare a nisipurilor din Delta Dunării. Aceasta s-a instalat abundent pe interdune medii, cu apa freatică nesalinizată, cu deosebire în zona Sfântu Gheorghe. Prin drajonare s-a ajuns şi pe dune joase medii şi înalte şi pe depresiuni joase chiar moderat salinizate dar unde apa freatică nu stagnează multă vreme la suprafaţa terenului. Interesant este faptul că dunele litorale din zona Sfântu Gheorghe, lipsite de vegetaţie lemnoasă până în anii 1975-1977, au fost invadate şi acoperite complet de cătină albă şi sălcioară pe întreaga lor lăţime de 200-300 de metri şi pe lungimea lor de câţiva kilometri. Ambele specii s-au instalat iniţial din sămânţa adusă probabil de păsări dintr-o plantaţie înfiinţată în perioada 1969-1975 situată la o distanţă de 300-500 m. şi din cătinişurile naturale. Acoperirea dunelor s-a produs în numai 5-10 ani, în perioada 1976-1986, cătina a drajonat ulterior puternic formând desişuri de nepătruns. Ea se extinde permanent pe interduna joasă, salinizată din spatele dunelor litorale.

              Cercetările şi experimentele efectuate în deltă au demonstrat valoarea excepţională a cătinei folosită singură sau în amestec pentru fixarea nisipurilor, pe terenurile plane cătina albă se instalează rapid formând desişuri de nepătruns.

              Cătina poate fi folosită şi ca gard viu, având în vedere costul ridicat al materialelor ea fiind o formă economică şi ecologică de protecţie a proprietăţilor ştiut fiind faptul că un gard bine întreţinut nu permite accesul nici la animalele mici, aici fiind recomandate varietăţile cu spini deşi.

          Cătina are un sistem radicular superficial foarte dezvoltat, cu rădăcini trasante ce pot ajunge până la 20 m. lungime. Când terenul prezintă fisuri, rădăcina se dezvoltă şi în adâncime. Prin faptul că drajonează puternic, cătina acaparează suprafeţe întinse, fiind una din cele mai bune specii colonizatoare. Pe rădăcinile secundare de cătină se formează nodozităţi ce pot ajunge până la mărimea unei alune şi prin care sintetizează azotul atmosferic. Cătina se înmulţeşte uşor prin butaşi de rădăcină.

  Este recomandată şi în lucrările de amenajare şi consolidare a terenurilor afectate de pornituri, pe porţiuni foarte grele cum ar fi râpele, malurile abrupte sau pe suprafeţe moderat salinizate datotită prezenţei apei freatice sau a izvoarelor salinizate, pe terenuri frământate fără exces de apă pe textură argiloasă.

Se poate folosi şi pe diferite terenuri virane, taluzurile amenajărilor hidrografice etc.

Investiţia constă în curăţirea şi nivelarea terenului, săparea gropilor, eventuala fertilizare locală, plantarea, astuparea gropilor, anterior de va efectua o schiţă în care să se ţină cont de cerinţele producţiei cu cele de arhitectură peisajeră şi de amenajare a teritoriului.

În actuala conjunctură, când suprafeţe importante sunt afectate de eroziune, deşertificare, sărăturare etc. cătina abă devine o soluţie viabilă cu reale avantaje social economice pentru eliminarea fenomenelor de mai sus.

Pentru aceasta este necesară o abordare modernă a speciei, intruducerea ei în cultură cu dublu scop antierozional şi de producţie, ceea ce implică o tehnologie nouă, evidenţierea în contabilitate a efectului asupra solului, cantitatea de azot fixată în sol fiind astfel inclusă la partida venituri, ceea ce ar crea surse de beneficii pentru investitori.

Variabilitatea foarte mare a aspectelor exterioare şi a conţinutului în principii utile din punct de vedere fitofarmaceutic denotă o mare influienţă a ecosistemului asupra plantei aceste conexiuni nu au fost suficient studiate.

Pentru România cătina albă poate deveni o soluţie pentru rezolvarea aspectelor legate de refacerea solurilor, sporirea rapidă a  suprafeţelor împădurite cu scop antierozional şi prevenirea alunecărilor de teren, creându-se şi premisele apariţiei unor amenajări importante din punct de vedere peisagistic.

În scop estetic planta poate fi amplasată pe versanţii însoriţi, taluzuri, terenuri virane, având şi rol de fixare a unor terenuri dealungul drumurilor naţionale sau internaţionale şi a căilor ferate.

                                               

                                             

    

Catina la Rosia!

Doamne fereste!

Nu e vorba despre o idee sau o firma cu intentii omenesti pentru romani si aurul lor de a acoperi cu o planta minune aurul din pamanturi!

Este o stire demna de a fi consemnata intr-o incercare de a trata aceasta minunata resursa a tarii asteia cum se vrea acest blog:

Sibianul Ioan Păşcănuţ a investit 80.000 de euro într-o plantaţie de cătină, certificată ecologic, şi în instalaţii de îngheţare şi refrigerare a acesteia, reuşind să vândă fructele pentru industria farmaceutică, alimentară şi cosmetică din mai multe ţări.

Sibianul Ioan Păşcănuţ este inginer mecanic, iar înainte de Revoluţie a lucrat la mecanizarea agriculturii, în fosta Staţiune de Maşini Agricole (SMA). Aşa a ajuns să cunoască toate zonele din judeţul Sibiu şi să aibă foarte multe cunoştinţe în domeniul agricol.

După Revoluţie, a ajuns să deţină un teren în comuna Roşia şi s-a gândit mult timp ce să facă cu el. În 2006, a început înfiinţarea unei plantaţii de cătină.

"Ideile vin. Dacă le bagi în seamă, dacă ai resurse şi un pic de pasiune... La vremea respectivă, ca şi acum de altfel, agricultura României era pe aceiaşi butuci pe care au pus-o unii dintre politicieni. Din dorinţa de a accesa o latură a agriculturii alternative, am ales această cale. Agricultura clasică toată lumea o făcea şi toată lumea, de fapt se lăsa de ea pentru că era total nerentabilă. Faptul că, ulterior, s-au mai introdus acele subvenţii a făcut ca rentabilitatea ei să crească, dar, la acel moment, nu existau căi de a răzbate în agricultură şi am gândit o cale de a răzbate în agricultura alternativă. Ele sunt mai multe, dar eu am ales-o pe aceasta şi datorită faptului că eu cunoşteam această plantă din copilărie, din flora spontană. Când eram copil, adunam cătină cu bunica mea şi o predam la centrele de colectare ca să facem câţiva bănuţi să mergem, de 23 August, să bem suc. Cam atunci era perioada de recoltare", povesteşte sibianul.

El a fost printre primii din România care au înfiinţat o planaţie de cătină şi, deşi avea destule cunoştinţe în agricultură, nu ştia prea multe despre plantaţia de cătină. Pentru a se pune la punct, a citit extrem de multă literatură de specialitate, mai ales din afara ţării, pentru că în România, chiar şi în prezent, bibliografia de specialitate în acest domeniu este extrem de redusă.

Neştiinţa l-a costat însă timp şi bani.

"Această plantă intră pe rod după cinci ani. În plus, nu toate plantele se prind din primul an. Trebuie să înlocuieşti, să umpli golurile. Există exemplare femele şi masculine. Dacă ai prea mulţi masculi în planţatie, nu este bine pentru că ţin locul ocupat, masculii nu-i cunoşti decât la trei ani după plantare, ceea ce mi s-a întâmplat şi mie şi a trebuit să scot câteva sute de masculi ca să pun femele. Cei care livrează materialul de plantare ţi-l dau pe categorii, dar nu tot timpul este aşa cum ar trebui, în plantele femele găseşti şi mulţi masculi. Acesta este un impediment de care eu m-am lovit pentru că am fost chiar printre primii când m-am apucat. A fost foarte mult de muncă, faptul că n-ai ştiut cum să o iei şi ce să faci, am ajuns să facem foarte multe greşeli, care ne-au costat timp şi bani, dar pe care încet, încet am reuşit să le remediem", spune Ioan Păşcănuţ.

Bărbatul a ajuns, într-un final, după ce a accesat şi fonduri SAPARD, să aibă şapte hectare şi jumătate plantate cu cătină, întreaga plantaţie fiind certificată ecologic.

Investiţia în plantaţie a fost de aproximativ 55.000 de euro.

"Exceptând preţul terenului, care poate varia, calculul se face simplu: îţi trebuiesc 1.500-2.000 de plante la hectar, pe care le poţi lua de la 1 la 3 euro, depinde de unde le iei şi cât de selecţionată este planta respectivă. Se găsesc în ţară, dar şi afară. În ţară sunt peste un euro, afară peste doi. Eu i-am adus de la o staţiune de cercetare de la Bacău, dar n-am mai sfătuit pe nimeni să se ducă acolo. Pe lângă preţul plantaţiei, este preţul lucrărilor agricole, care se ridică, să spunem, la arat, discuit - undeva la 2.000 de lei la hectar, deci vreo 400-500 de euro. Apoi sunt lucrări pe care le faci sau nu le faci: împrejmuiri, care sunt necesare că altfel ţi le distrug animalele sau mai ştiu eu cine", explică Ioan Păşcănuţ.

Sibianul spune însă că nu e de ajuns să înfiinţezi o planţaţie. Deşi aceasta nu este deloc pretenţioasă, adaptându-se perfect la zonele de deal şi de munte, la terenuri accidentate, trebuie să ai foarte mare grijă ce faci cu fructele întrucât acestea se pot păstra doar congelate sau uscate, în 48 de ore de la recoltare cătina intrând în oxidare.

"Dacă vorbim de investiţie, plantaţia este una şi fructele sunt alta. Plantaţia se poate face la preţurile pe care vi le-am spus, dar ce faci cu fructele? Acolo vin alte investiţii. Recoltarea se face prin detaşarea ramurilor, tăierea lor. Le tai, le îngheţi la minus 28 de grade, le scuturi, le vânturi şi cătina rămâne îngheţată până la procesare. Cătina se poate păstra doar congelată sau uscată. În 48 de ore de la recoltare, cătina intră în oxidare, lucru pe care foarte multă lume nu-l cunoaşte. Şi faptul că mai întâlnesc oamenii care vor să cumpere de pe tarabă cătină... E clar că dacă ea stă două săptămâni pe tarabă, e intrată în oxidare. Asta înseamnă că, în loc să consumăm antioxidanţi, consumăm oxizi. Devine toxică, nu otrăvitoare, dar proprietăţile ei, practic, nu mai există", susţine Ioan Păşcănuţ, care, după ce a citit atât de mult despre cătină, a realizat o teză de doctorat care tratează exact aceste lucruri: procedee de prelucrare, transport şi depozitare a cătinei.

În consecinţă, s-au mai investit peste 25.000 de euro în instalaţii de îngheţare şi refrigerare a cătinei. Astfel, sibianul reuşeşte să păstreze fructele de cătină de la momentul recoltatului - undeva din august până în octombrie - până pe timpul iernii, când marile firme din industria farmaceutică, alimentară şi cosmetică nu mai au de unde cumpăra fructe proaspete sau uscate, stocurile fiind epuizate.

Cel mai mult şi cel mai bine, Ioan Păşcănuţ vinde cătina pe timpul iernii.

Contractele nu sunt foarte ferme. Greu îţi găseşti un contract ferm. Cătina în cantităţi mari se caută după ce cealaltă, cea proaspătă, dispare de pe piaţă. Dacă ai unde depozita. Eu nu pot să o dau la acelaşi preţ ca cel care se duce şi o taie de pe deal, o curăţă acasă cu copiii şi o dă la cinci lei. Eu nu pot, pentru că am atâtea investiţii, plus că fructele mele sunt certificate ecologic", afirmă omul de afaceri sibian.

Potrivit acestuia, un preţ corect pentru cătina sa este 2,5-3 euro pe kilogram, pentru cătina congelată, şi undeva între 12 şi 16 euro pentru cătina uscată, pentru că, din cinci kilograme de cătină proaspătă, se obţine un kilogram de cătină uscată. El a vândut cătină pentru firme din Grecia, Germania, România, dar şi din alte ţări.

Ioan Păşcănuţ procesează, în firma proprie, o mică parte din cătina pe care o produce şi obţine suc de cătină, nectar de cătină şi ulei de cătină, produse cu care aprovizionează un lanţ de magazine alimentare din judeţul Sibiu şi se prezintă la diferite târguri şi expoziţii. În rest, toată cătina o vinde congelată celor care doresc să o proceseze. A ales această cale pentru că, doar aşa, ceea ce produce el este sută la sută natural.

"Principala problemă este că produsul nu se poate păstra foarte mult timp în stare pură, ci doar în condiţii de refrigerare. Neavând adaosuri pentru stabilizare, produsul realizat trebuie să-l ţii maxim două luni, în condiţii de refrigerare, la patru-cinci grade. Dacă aş da prin reţeaua de mari magazine sau depozite aceste produse, la cum merge vânzarea, stau cu lunile în depozite şi îşi pierd proprietăţile. Aşa, dăm doar la magazine mici, care cer stocuri mici şi le aprovizionăm constant. Ca să ţină mai mult, ar trebui să adaugi conservanţi, dar atunci nu mai este ecologic şi nu mai are calităţile pe care mi le doresc. Atunci căutăm o cale de mijloc: îi las pe alţii să proceseze, eu le ofer fructele, iar eu satisfac piaţa locală, în judeţul Sibiu, unde pot să le ofer naturale", precizează Ioan Păşcănuţ.

Sticla de 500 de mililitri de suc sau nectar de cătină se vinde cu 25 de lei, iar litrul de ulei de cătină se vinde şi cu 250 de euro. Potrivit lui Ioan Păşcănuţ, acest ulei face toţi banii.

"Dintr-un kilogram de cătină uscată obţin 120-140 de grame de ulei. Practic, este un concentrat de vitamine şi elemente bioactive foarte puternic. Pentru uz extern, este cel mai bun cicatrizant, iar în cazul arsurilor, dacă îl pui la timp, elimină acea exfoliere, iar rana se vindecă foarte repede şi bine. În plus, este bun pentru orice afecţiune a pielii: de la eczeme până la ... orice. Intern, este bun pentru foarte multe acţiuni, de la tubul digestiv până la boli grave, la care zice că le încetineşte evoluţia. Am avut mulţi bolnavi de cancer care au încercat, la sfatul medicului, să facă o cură de ulei de cătină. Este demonstrat ştiinţific că are proprietăţi în acest sens", explică sibianul.

El povesteşte că nu şi-a amortizat încă investiţia, dar, de vreo trei ani, firma a intrat pe profit. Ca să-şi scoată toţi banii ar trebui să se mai dezvolte, dar dezvoltarea înseamnă alte zeci de mii de euro care ar trebui investite. Cu toate acestea, spune că o plantaţie de cătină este o adevărată afacere.

"Este o afacere, dar să nu te aştepţi la foarte multe de la început. Timpul este foarte mare până obţii rezultate. Aş recomanda-o cu mare inimă celor care vor să înceapă o afacere din cătină, dar să mă întrebe foarte bine înainte despre ce este vorba şi cum se face", spune sibianul, care le atrage atenţia tuturor să nu creadă în "prostiile" de pe internet prin care li se promit profituri uriaşe la afacerile cu cătină.

Sibianul spune că "ceva tot trebuie să facă", aşa că va continua să-şi dezvolte afacerea şi va mai cumpăra instalaţii de îngheţare şi refrigerare, instalaţii de uscare şi procesare a fructelor şi chiar va căuta să mai planteze cătină, aceasta fiind "o afacere din care se poate trăi".

CONTACT

repere de contact NP Prod

S.C. NP PROD S.R.L. Sibiu

Sediul social: com. Marpod, str. Principala, FN, jud. Sibiu

Adresa de corespondenta:

Sibiu, str. Poiana nr.6 bl.40 ap.25

Administrator: Dr. Ing. Ioan Pascanut

Telefon: 0744510654

E-mail: office@catinabio.ro

Profesori Ovidiu Bojor si Catrinel Perianu

 

 PLEDOARIE PENTRU VIAŢĂ LUNGĂ:

SANATATE PRIN SEMINŢE, LEGUME SI FRUCTE

OVIDIU BOJOR - DOCTOR ÎN FARMACIE, Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale

CATRINEL PERIANU - MEDIC GENERALIST

Editia aIII-a

Motto:

"Şi a zis Dumnezeu: «Iată vă dau vouă toate ierburile care au sămănţă în ele, de pe toată faţa pămăntului şi toţi pomii care au roade cu sămânţă în ele. Acestea să fie hrana voastră.»"

(Facerea 1, 29)

 

CĂTINA ALBĂ

HIPPOPHAE RHAMNOIDES L. (FAM. ELAEAGNACEAE)

La sfârşitul verii şi până toamna târziu, călătorul poate desluşi pe povârnişurile Văii Prahova, Teleajenului şi Trotuşului, pe dealurile Buzăului şi practic în tot lanţul subcarpatic, ba chiar şi în Deltă, ciorchinii portocalii ai Cătinei, arbust ţepos care are şi proprietatea de a fixa terenurile în pantă. Datorită valorii deosebite a fructelor, acestea au fâcut obiectul a numeroase cercetări originale româneşti şi străine, Cătina fiind totodată introdusă în cultură şi ameliorată în multe ţări (USA, Germania etc.)

PRINCIPALII CONSTITUENŢI

Fructele de Cătină albă conţin 80-85% apă, zaharuri, în special monozaharide (0,05-0,50%), acizi organici (1,5-4,1%), pectină (0,14-0,50%), polifenoli şi substanţe taninoase (1,80%), celuloză (0,90%), proteine (1,20%), ulei gras (8,0-12%), beta-caroten (3,5-10%), calciu (211,8 mg%), fosfor (194,4 mg%), magneziu (186,1 mg%), potasiu (165 mg%), sodiu — mult mai puţin (2,80 mg%), fier (13,84 mg%), vitamine liposolubile: A (până la 380 mg%), E (16 mg%), F (8 mg%), D (20 mg%); vitamine hidrosolubile, a căror cantitate variază în funcţie de perioada recoltării fructelor (între 360-2.500 mg%): C, P, K şi aproape toate vitaminele din complexul B.

Conţine 18 amino-acizi, dintre care majoritatea esenţiali.

Pe drept cuvânt, fructele proaspete şi produsele liofilizate din Cătină pot fi considerate adevărate suplimente nutriţionale, care conţin multivitamine, multiminerale şi substanţe probiotice.

Uleiul de Cătină albă conţine 8090%. acizi numeroşi graşi esenţiali dintre care: oleic, Iinoleic, linolenic (în seminţe), pantotenic, palmitoleic, heptadecanoic, erucic (în proporţie de 1-1.5, chiar până la 3%).

Mai conţine acizii: succinic, malic, maleic, ascorbic etc, alfa şi beta caroten, licopen, criptoxantină, zeaxantină, fitofluină, kantophilă etc.

Frunzele şi scoarţa de Cătină albă conţin cantităţi apreciabile de ritosteroli şi tocoferol.

Prin tehnologii speciale, cum este în ţara noastrâ, cea practicată de Hofigal, se pot obţine din Cătină produse care conţin în cantităţi mari substanţe active, cu o stabilitate bună.

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE

Fructele constituie în primul rând o polivitamină naturală, cu efecte în toate afecţiunile provocate de carenţa unor vitamine, dar şi cu recomandări deosebite pentru convalescenţi, în stări de slăbiciune, tonifiante pentru copii şi persoane în vârstă.

Mai ales în anotimpul rece, când sursele de vitamina C sunt mai reduse, ceaiul de Câtină este foarte bine venit, putând fi folosit în fiecare zi ca un ceai alimentar, aceasta datorită savoarei deosebite a fructelor, iar băut rece, în timpul verii, are un efect răcoritor evident, tăind setea datorită gustului acrişor.

Foarte importante sunt efectele pe care le imprimă flavonele asupra aparatului circulator.

Acestea măresc forţa de contracţie a miocardului, probabil datorită unei mai bune circulaţii coronariene şi îmbunătăţirii generale a metabolismului.

îndeosebi quercetina antreneazâ o vasoconstricţie şi o diminuare a permeabilităţii capilare, ceea ce explică efectele ei în tratarea maladiilor hemoragice, ca de ex. purpurele.

Vasoconstriţia este urmată de o vasodilatare la nivel renal, mărind diureza, fructele fiind utile în insuficienţa renală şi în edeme. Adăugându-se şi efectul hipotensor, se ajunge la o acţiune complexă, tonifiantă asupra aparatului circulator, diferită de cea a digitalicelor sau a cofeinei, fiind utile în insuficienţe cardiace uşoare sau chiar în forme mai avansate, însoţind medicaţia de bază, ca antiagregant plachetar, antitumoral, antiinflamator, antioxidant, antispastic, coleretic, diuretic şi antihipotensiv.

S-a preconizat, relativ recent, utilizarea produselor care conţin kamphaerol în tratamentele limfoamelor, radiculitei, fiind antagoniste serotoninei, inhibitor al creşterii tumorelor şi trofice ale mucoasei uterine.

în corelaţie cu compoziţia chimică prezentată a Cătinei albe, fâră a exagera putem spune că în special fructele şi uleiul reprezintă nu numai o polivitamină naturală, dar şi o sursă de microelemente şi substanţe probiotice.

In opinia noastră, valenţele terapeutice ale produselor pe bază de Cătină nu sunt decât oarecum „pe la mijloc" de-a fi complet elucidate şi aplicate în fitoterapie.

Se mai citează efectele ceaiului de Cătină ca antidiareic, antireumatismal, dar în special „depurativ", în urticarii şi în diferite dermatoze.

MOD DE INTREBUINŢARE

Infuzie din 1-2 linguriţe la o cană cu — apă, 2-3 căni pe zi.

Asocierea cu niăceşe este benefică, deoarece rezultă o infuzie care poate fi servită la micul dejun sau seara, ca un ceai alimentar cu efecte tonice şi reconstituante utile.

Cidrul, care are o discretă aromă de ananas, se prepară din 200 g fructe deshidratate peste care se toarnă 5 litri de apă fiartă şi răcită, adăugându-se 1,5 kg zahăr sau miere şi 20-25 g drojdie.

Se lasă 15-20 zile într-un borcan acoperit cu tifon, agitându-se din timp în timp, după care se decantează şi se trage la sticle.

Fiind totuşi o băutură alcoolică, se va consuma cu moderaţie, iar administrarea ei la copii este exclusă.

Gem, marmeladă, compoturi din fructe proaspete.

Nu neglijaţi nici produsele fabricate de vechea şi tânăra noastră industrie de produse naturale.

Peltea de catina

Lectia Sanddorn Storchennest GmbH

Imbinarea productiei de fructe cu alte activitati din amonte asigura eficienta economica, din pacate in Romania fostele Intreprinderi de Producere si Prelucrare a Legumelor si Fructelor cum a fost cea de la Giurgiu, urmasa unei mai vechi fabrici Fructonil unde in 1983 am fost angajat prin repartitie guvernamentala...toate au fost distruse si azi cascam cu jind ochii la altii...

Instalatie de separat boabe

Christine Berger

Nu departe de Berlin se gaseste un adevarat show al minunatei plante care este catina alba.

Firma apartine doamnei Christine Berger.